Descriere
Îmi spunea cineva zilele trecute că încă sunt legată de trecut!
Este foarte corect!
Vorbesc și voi vorbi despre soțul și fiul meu, cu drag și recunoștință!
Ei fac parte din trecutul meu, iar la baza femeii care am devenit astăzi, este
chiar trecutul meu!
El, trecutul, este integrat în mine! Și este normal să fie așa!
Fiecare avem un trecut, important este să ne amintim de el cu recunoștință!
Fiecare zi a fost o filă a romanului nostru, fiecare întâmplare trăită a fost o lecție!
V-am mai spus că primele flori dăruite de Rares Andrei Negoita au fost un buchețel de păpădii.
În clipa 0 a vieții mele, am trăit ceva ciudat, primele 3 zile! Cănd priveam în gol, vedeam o păpădie care se scutură steluță cu steluță!
Iar acum mi-a fost dat să citesc Legenda păpădie! Mi-a plăcut mult și doresc să o împărtășesc cu voi!
„Legenda păpădiei…
La început , Dumnezeu a trimis un înger pe pământ să întrebe toate plantele cum vor să arate. Numai papadia nu știa cum dorea să arate și îngerul i-a mai lăsat o zi, să se gandeasca…
În ziua aceea, papadia s-a rugat, s-a gândit și s-a răzgândit, până a dat cu ochii de Soare, apoi s-a hotărât ca vrea sa arate ca El. Știa că vrea sa fie galbenă și frumoasă , strălucitoare și caldă , ca soarele…
Apoi a văzut Luna și se răzgândi…Voia să arate ca ea. Sa fie albă , rece, mândră și frumoasa…
Apoi a văzut stelele și îi plăcură și acelea. Când veni îngerul nu mai știa ce să-i spună: voia să fie ca soarele, ca luna, ca stelele… Așa că Dumnezeu i-a indeplinit toate dorintele. De aceea papadia este la început galbenă ca soarele, apoi albă ca luna și dacă sufli peste ea se împrăștie precum stelele!”
Recenzii
Nu există recenzii până acum.