ARHITECTURA SI PROIECT NATIONAL STILUL NATIONAL ROMANESC

Stilul national românesc este creat în ultimele doua decenii ale secolului al XIX-lea, prima cladire ridicata în acest stil datând din 1886. În acesta perioada, arhitectii stabilesc care sunt sursele de inspiratie potrivite pentru crearea unui stil national românesc si le gasesc în arhitectura medievala a Tarii Românesti si a Moldovei si în arhitectura vernaculara munteneasca.Dupa Expozitia Generala din anul 1906,acest stil cunoaste un succes pe scara larga, fiind preferat atât de autoritati, pentru construirea de edificii publice, cât si de comanditari privati. Adaptându-se la exigentele pe care le impun programele de arhitectura publica, stilul se monumentalizeaza si sunt preferate aluziile istoriste în detrimentul celor la arhitectura vernaculara. În perioada interbelica stilul se oficializeaza, devenind marca a României Mari si se confrunta cu punerea sa în discutie atât din punct de vedere estetic, ca urmare a concurentei modernismului, cât si din punct de vedere ideologic, în sensul chestionarii capacitatii sale de a reflecta „sufletul românesc”.