Paşi către tine însuţi – vindecarea cauzală

Descriere

O întâlnire cu Maria Timuc rămâne adânc încrustată în memoria retinei şi în sensibilitatea sufletului. Rămâi cu sentimentul că există oameni pe care Cerul i-a ales ca purtătorii săi de daruri pentru ca, la rândul lor, să le dăruiască nouă.
Maria Timuc – poetă, prozatoare, eseistă, ziaristă – angelic inspirată, ne aduce în scrierile sale, idei mereu noi, surprinzătoare, sclipiri ale unui spirit feminin subtil, scormonitor de nestemate în solul tern al realităţii contemporane.
Scrierile Mariei Timuc au asupra cititorului un efect trezitor al bucuriei de a fi şi al lucidităţii care ne descoperă sensurile originare, din illo tempore ale lumii – sensuri care par pierdute în continua sa zbatere şi curgere spre niciunde a cotidianului tot mai apăsător.
Prin opera sa, Maria Timuc ne reconectează la Sursa Divină, ne scoate din deznădejde îmbărbătându-ne şi spunându-ne că încă nu este totul pierdut, că după furtuna purificatoare, de acolo de sus, cineva trimite copiilor săi lumina iubirii iertătoare şi Soarele dătător de viaţă. (Dumitru Constantin Dulcan)
Eseurile – aş spune spirituale – pe care le veţi citi în această carte au fost publicate în ziarul Jurnalul Naţional într-o rubrică sugestivă: „Paşi către tine însuţi”. Aici găsiţi doar o mică parte dintre cele scrise de mine de-a lungul timpului, inclusiv în ziarul Naţional, unde am semnat ani întregi o rubrică ce purta semnul luminii: BEC-ul! Lumina a fost şi este… căutarea mea, cred că este şi căutarea dumneavoastră. Lumina suntem noi, este acea parte din noi pe care o pierdem prin experienţa dureroasă, traumatizantă, prin greutăţile şi provocările vieţii noastre. Fiecare dintre eseurile pe care le veţi citi aici se doreşte a fi un mic indiciu către… lumina care sunteţi, o mică idee pentru a percepe diferit şi a păşi încă puţin către Sine, către o stare de spirit ziditoare. Eu am avut nevoie de lectură, am avut nevoie de această căutare de sine, am avut nevoie de indicii, de mărturisiri şi de oameni care să mă sprijine, să mă împac cu evenimentele dureroase ale vieţii, am avut nevoie să învăţ acceptarea şi să învăţ pas cu pas să înţeleg lumea altfel decât era înţeleasă la suprafaţă. Am avut nevoie de o coborâre în profunzimea propriei mele fiinţe şi, dacă ţineţi în mâini această carte, cred că şi dumneavoastră căutaţi… dincolo de aparenţe şi, poate, aveţi nevoie să pătrunderi sensul mai profund al propriei vieţi.
În căutarea mea am descoperit puterea ideilor de a corecta conştiinţa, de a modifica instantaneu starea de spirit, respectiv energia, sistemul mental, emoţional şi, adesea, acţiunile flintei. Ideile pot fi vindecătoare si asta încearcă să facă fiecare dintre ideile pe care le veţi citi aici. Fiecare dintre ele ar putea fi un medicament pentru suflet şi minte. De-a lungul timpului au fost mulţi oameni care şi-au schimbat decizii dramatice ajungând în posesia unora dintre aceste idei. Au fost oameni care şi-au făcut cărţi din scrierile mele, decupând articolele din ziarele la care am lucrat: există mii de astfel de cărticele personale, care le-au fost oamenilor călăuze în momentele lor cruciale de viaţă. Căutând şi scormonind existenţa pentru mine însămi, am găsit că ceea ce a fost bun pentru mine e bun şi pentru alţi oameni. Ce am înţeles pentru mine şi mi-a fost de ajutor, e bun şi e de ajutor şi celorlalţi. Sper ca ideile pe care le veţi citi aici să vă dăruiască un strop de speranţă, un strop de bucurie, un strop de încredere, un strop de creştere interioară şi sprijin pentru a merge mai departe în propria dumnea¬voastră căutare de sine şi în vindecarea sau ameliorarea sufletului şi a minţii. Lipsurile, traumele, pierderile şi toate cele grele ale vieţii ne pot deprima, ne pot trage printre umbrele lipsei de speranţă şi ale nefericirii. Uneori e îndea¬juns să interacţionezi cu o idee pentru a-ţi schimba viaţa. M-aş bucura dacă… o idee, fie şi una singură, este… ideea în care vă recunoaşteţi şi în care vă găsiţi o justificare pentru a merge mai departe, către lumina şi iubirea în care aţi venit în această lume. (Maria Timuc)