1001 de zile sau Noua Șeherezadă

In Rusia anilor ’20-’30, teama de epurare conduce o serie de personaje la simularea nebuniei; in haosul reformei, o noua Seherezada se arata gata sa fascineze comisia de epurare prin povesti inspirate din teribila realitate a momentului, aminind astfel pronuntarea sentintei. Tematica industriala si competitia acerba pentru construirea socialismului sint surprinse in ipostaza lor de izvor nesecat de inspiratie pentru scriitori, scenaristi si fotografi deopotriva, tocmai din buluceala acestora nascindu-se umorul.

„Hiperbola si ironia, proprii autorilor acestui volum, s-au combinat cu grotescul fantastic: actiunea este de cele mai multe ori plasata in lumea urbana imaginara sau reala, cu sumedenia ei de absurditati. Povestile sint de o veselie scinteietoare si de un umor debordant. Gasim in ele si calambururi, si nume parodice, si joc fonetic, si reflectii asupra celor mai neasteptate lucruri, in nota caracteristica autorilor.” (Alexandra Ilf)